Viata noastra e plina de provocari, obstacole, momente grele si evenimente de viata negative carora trebuie sa le facem fata.
Odata cu explozia industriala si demografica stresul devine un factor tot mai prezent, iar acesta se asociaza cu multe alte consecinte psihologice, fiziologice si emotionale. Tocmai de aceea, rezilienta reprezinta o trasatura umana importanta, care poate influenta puternic starea de bine a unui individ. Rezilienta se refera la abilitatea de a te adapta situatiilor, de a folosi diferite metode de coping pentru a face fata pierderilor, esecurilor, diverselor greutati inevitabile in anumite momente pentru fiecare dintre noi.
Conform credintelor populare, oamenii optimisti, care reusesc sa vada partea plina a paharului sunt mai fericiti. Avem insa dovezi care sa confirme aceasta asumptie?
Intr-adevar, unele cercetari arata ca oamenii rezilienti cultiva in mod productiv afectivitatea pozitiva, in situatii negative de viata folosind umorul, gandirea optimista sau tehnici de relaxare. Se pare ca acesti oameni au in general perspective pozitive asupra vietii, fiind mai curiosi, energici si deschisi experientelor noi.
Emotiile pozitive sunt deci instrumente valoroase pentru cresterea starii de bine, facand parte din rezilienta psihologica atat de importanta in zilele noastre.
Teoria “Broad and build” vine cu o explicatie plauzibila pentru acest lucru. Se postuleaza ideea conform careia emotiile pozitive si negative au functii diferite si complementare, determinand efecte psihologice si cognitive distincte.
Emotiile negative restrang repertoriul de ganduri si actiuni pe care un individ le poate avea, generand comportamente de tipul “lupta sau fuga”. Dupa un comentariu rautacios, frica ne poate determina sa evitam acea persoana, iar furia va aprinde o cearta. Pe de alta parte, emotiile pozitive largesc posibilitatile de ganduri sau actiuni pe care le putem intreprinde, ceea ce ajuta la construirea resurselor cognitive, sociale si intelectuale. Astfel, in stuatii de stres emotiile pozitive deschid o serie de posibilitati de coping, de adaptare.
In plus, cercetarile arata ca emotiile pozitive diminueaza efectele fiziologice produse de emotii negative ca reactivitatea cardiovasculara. Conform studiilor, tendinta de a interpreta situatiile negative ca amenintari se asociaza cu riscul pentru boli cardiovasculare ca cele coronariene. Sistemul imunitar este mai functional insa in cazul persoanelor care sunt capabile sa foloseasca umorul si experimenteaza zilnic stari pozitive.
Alte rezultate interesante se refera la faptul ca inteligenta emotionala este o trasatura esentiala specifica oamenilor rezilienti. Altfel spus, cei care au abilitatea de a-si monitoriza propriile emotii si emotiile celorlalti, de a le recunoaste si discrimina, pot folosi aceste informatii pentru a-si ghida propriile actiuni si a face fata evenimentelor stresante de viata.
Este important insa sa nu interpretam aceasta rezilienta ca optimism naiv, cunoscut ca “efectul Pollyanna”. Optimismul naiv este caracterizat prin concentrarea doar pe informatiile placute si nerecunoasterea severitatii problemelor, acesti indivizi nepercepand raul in realitatea sa absoluta. Prin comparatie, oamenii rezilienti recunosc consecintele negative, nu sunt naivi sau indiferenti, experimenteaza emotii negative ca frustrarea sau anxietatea, insa pe langa acestea sunt capabili sa simta si emotii pozitive care ii ajuta sa faca mai bine fata problemelor.
In concluzie, prin cresterea capacitatii de a ne recunoaste, analiza si monitoriza propriile emotii, e posibil sa fim mai capabili sa simtim si emotii pozitive chiar si in prezenta celor negative, ceea ce ne-ar putea face mai rezilienti, mai adaptati stresului zilnic.
Leave a Reply