12181987_1007125899332363_1337213359_n (1)

Am vorbit in celelalte articole despre impactul tau ca parinte asupra sanatatii mintale si fizice, succesului scolar si dezvoltarii sociale al copilului tau in functie de stilurile parentale.

Deja a devenit o meserie serioasa, insa sa nu crezi ca treaba ta se termina aici. Pe langa toate acestea, nu doar simtul comun, ci si literatura de specialitate indica faptul ca rolul tau in viitorul lor vocational este esential. Inca de foarte mici, copiii pot fi influentati de modul in care tu comunici cu ei, in care ii incurajezi sa exploreze  mediul sau interior (propiile interese, valori, calitati) si mediul exterior.

In ziua de astazi, cariera reprezinta pentru multi oameni un mod de a-si defini identitatea, mai mult decat mijlocul prin care isi castiga traiul pentru a se intretine pe sine si familia lor, pentru a-si indeplini dorintele materiale. Cariera poate reprezenta o sursa de satisfactii emotionale, financiare si cognitive prin invatare si progres continuu.

Persoanele semnificative ca parintii, prietenii apropiati sau profesorii pot sa constituie un sprijin real in vederea setarii obiectivelor, descoperirii valorilor personale si implicit, formarii identitatii, in special prin oferirea suportului emotional si instrumental in vederea selectarii potrivite a informatiilor din mediu. Intrucat familia in care ne nastem sau alaturi de care crestem si ne formam ca indivizi are anumite valori, obiceiuri, religie, asteptari sau mod de a comunica, aceasta va avea o influenta asupra deciziilor noastre importante. Intr-un review teoretic din anul 2004 asupra a 77 de studii publicate care analiza influenta familiei de origine asupra diferitelor constructe legate de cariera s-a concluzionat faptul ca de-a lungul vietii, atat suportul, caldura, atasamentul si autonomia, cat si ocupatiile parintilor si nivelul educational, au intr-adevar un impact important.

Deci cum poti sa iti ajuti micutul sa ajunga mare?

1. In primul rand, suportul parental consta in faptul ca parintii isi lasa copiii sa ia propriile decizii, oferind in acelasi timp orientare si suport instrumental, cum ar fi ajutorul pentru scrierea aplicatiilor si crearea dosarelor de admitere la facultate. Incurajeaza-ti adolescentul in explorarea optiunilor si intereselor vocationale, ajuta-l sa reflecteze asupra alternativelor posibile. Ofera-i solutii si sfaturi ori de cate ori este nevoie. Nu uita sa ii apreciezi micile reusite, asta ii va creste autoeficacitatea, adica masura in care el/ea are incredere ca poate sa reuseasca.

2. Comportamentele parentale care ar putea sa il influenteze negativ in dezvoltarea vocationala sunt cele care implica un control crescut. Nu incerca prea mult sa iti impui propriile idei si optiuni vocationale, impotriva dorintelor sale. Poate te asteptai ca fiul tau sa devina un doctor ilustru, dar arata-i ca il iubesti la fel de mult chiar daca ar prefera sa devina artist.
Parintii suportivi in directia autonomiei copiilor lor sunt, prin definitie, parinti care manifesta un interes real, autentic pentru cariera acestora, pentru nevoile lor, neincercand sa manipuleze relatia respectiva pentru satisfacerea propriilor dorinte.

3. Stilul de parenting, stilul de atasament, relatiile si comunicarea din cadrul familiei par sa contribuie la procesul de explorare si de selectie a domeniului ocupational si la procesul de luare a deciziilor importante pentru dezvoltarea carierei. In timp ce parintii echilibrati ofera suport emotional si caldura, dar isi mentin standardele inalte, limitele si controlul la nivele adecvate, oferind in acelasi timp suficienta autonomie, parintii autoritari nu confera suficienta autonomie si suport emotional, concentrandu-se in a mentine un grad crescut de control. De asemenea, un atasament securizant, fara ca aceasta sa insemne dependenta de parinte si lipsa de independenta va influenta o dezvoltare adecvata a identitatii sale vocationale.

Nevoia de autonomie implica initierea, mentinerea si reglarea comportamanentului uman propriu, in acest caz insemnand ca indivizii isi vor satisface aceasta nevoie prin alegerea propriului parcurs vocational. Autonomia, mai mult decat a fi independent, inseamna a manifesta comportamente care deriva din vointa autentica, esentiala pentru o functionare optima, acest fapt fiind evidentiat de multe cercetari din diferite domenii. Spre exemplu, numeroase dovezi s-au adus in favoarea acestei perspective din domeniul educational, actiunile „auto-determinate” avand efecte pozitive asupra strategiilor de invatare, strategii de coping mai putin dezadaptative (felul in care trece peste esecuri) si performante academice mai bune. Prin comparatie, controlul psihologic se refera la acea caracteristica a parintilor manifestata prin tehnici intrusive de crestere a compliantei copilului, iar aceasta este asociata in multe studii cu diferite rezultate negative ca depresia, stima de sine scazuta si probleme de externalizare precum si cu performante academice scazute.

Aminteste-ti cat de mult iti doreai si tu sa poti lua propiile decizii si cat de confuz te simteai in legatura cu viitorul tau ca adult. Copilul tau are nevoie de sfaturile tale, incurajari verbale, discutii pe tema optiunilor vocationale, diferite activitati menite sa contribuie la autocunoastere si cunoasterea pietei muncii (sugestii, informatii despre organizatii, job-uri, carti sau alte materiale etc.), insa incearca sa iei in considerare si sa respecti preferintele copilului tau, pentru ca acest lucru ii va creste motivatia intrinseca de a explora si de a-si gasi calea.