Business man with checkboxes

Exista foarte multe teorii despre ce inseamna coaching-ul.

In articolul de fata vom explica cateva dintre teoriile/miturile legate de coaching.

Mitul 1: Coachingul este de fapt psihoterapie, consiliere sau oferire de sfaturi/solutii.
De fapt, coaching-ul nu este nici una din cele descrise mai sus. Intr-adevar cei care au participat la sedinte de coaching au descris experienta respectiva ca fiind una cu adevarat …terapeutica. Participantii au fost invatati in cadrul sedintelor de coaching sa abordeze cat mai bine problemele pe care le aveau in viata lor. Practic s-au simtit mai bine, mai putin stresati si poate chiar mai fericiti. Parcurgerea sesiunilor de coaching i-a ajutat, cu siguranta, sa se simta mai sanatosi si mai energici.
Privit din acest punct de vedere, coaching-ul pare sa nu fie foarte bine diferentiat fata de consiliere, dar, cu toate acestea, coaching-ul nu este consiliere psihologica sau psihoterapie.

Prima diferenta este aceea ca prin coaching ne adresam unor clienti care sunt suficient de robusti psihic pentru a raspunde unor cerinte pe care coach-ul le pune in fata lor. Clientul este ascultat si ajutat sa isi stabilieasca obiective in etapa de viata pe care o parcurge. Dar acest lucru este posibil doar pentru clientul care nu prezinta semne de boala mentala. Este absolut gresit sa se insiste intr-un proces de coaching pentru un client care nu face fata problemelor sale de viata datorita faptului ca este depresiv sau anxios. A-l supune unui proces de coaching este neetic si inadecvat si poate crea acestui client vulnerabilitati si distres.

Coach-ul nu ofera sfaturi si/sau solutii. Demersul unui coach este legat de ajutorul pe care acesta il ofera clientului sau – prin modul in care pune intrebarile potrivite si ascultand activ clientul – pentru ca acesta sa identifice solutiile cele mai adecvate la problemele pe care le are.

Mitul 2: Coach-ul este un fel de psihoterapeut.
Acest mit vine in completarea a ceea ce am discutat la mitul nr. 1. Din moment ce coach-ul ajuta la rezolvarea unor probleme apare impresia gresita ca aceste rezolvari vor implica schimbari radicale de personalitate. In plus, coach-ul sta de vorba cu clientul sau, punandu-i diferite intrebari, ceea ce duce la impresia gresita ca face exact ceea ce face un psihoterapeut.

Dar intrebarile coach-ului nu vor viza problemele personale, de familie sau legate de copilaria clientului, asa cum vizeaza intrebarile terapeutului. Intrebarile sale vor viza mai degraba modalitatile in care clientul poate sa isi imbunatateasca activitatea, eficacitatea, capacitatile si sunt orientate spre a identifica scopurile personale ale clientului si modurile in care aceste scopuri pot fi atinse.

In mod cert coaching-ul nu este un substitut al psihoterapiei.

Mitul nr. 3: Terapia se axeaza pe explorarea trecutului, iar coaching-ul se bazeaza pe explorarea prezentului.
Asa cum am aratat mai sus, este neetic si gresit ca persoane cu diferite probleme mentale sa fie integrate intr-un proces de coaching. In terapie este necesar sa gasim cauzele problemelor pe care o persoana le are. De aceea unele dintre intrebarile terapeutului pot viza perioade mai indepartate de viata, din trecut. Dar problemele pe care le vizeaza terapia sunt probleme din prezentul clientului.

Problemele pe care le vizeaza un proces de coaching sunt si ele probleme prezente. Confuzia vine din modalitatea in care sunt puse intrebarile intr-un demers terapeutic fata de modalitatea in care sunt puse intrebarile intr-un proces de coaching. Chiar daca ambele procese se adreseaza problemelor curente ale persoanei, terapia vizeaza problemele personale si de sanatate mentala, in timp ce coaching-ul vizeaza probleme legate de optimizare/rezolvare a unor probleme legate de scopurile personale ale clientului.

Mitul 4: Coaching-ul te face sa devi dependent de altii in indeplinirea obiectivelor tale.
De fapt, adevarul este exact opusul! Coach-ul este un facilitator, ceea ce face posibil ca clientul sa vada lucrurile intr-o perspectiva noua. Cu ajutorul coach-ului, clientul poate depasi zona lui de confort si astfel sa fie deschis la idei noi, la interpretari noi ale situatiilor si chiar sa incerce comportamente noi intr-un mediu lipsit de riscuri. Acest lucru poate creste increderea in sine a clientului si promoveza gandirea inovativa, nicidecum nu-l face sa devina dependent de coach.

Mitul 5: Coach-ul trebuie sa fie similar cu clientul in ce priveste background-ul profesional si experienta.
Rolul coach-ului nu este acela de consultant de bussiness, nici de consultant financiar sau de consultant personal. In ceea ce priveste coaching-ul legat de firme si bussiness, este putin probabil ca un coach sa stie la fel de bine despre afacerea respectiva ca si clientul sau. Coach-ul are rolul de a ajuta clientul cu privire la modalitatea acestuia de a lua decizii legate de afacerea sa si de obiectivele sale profesionale si/sau personale, nicidecum de a decide in locul clientului sau de a oferi alternative de bussiness. Pregatirea unui coach este legata de optimizarea proceselor de gandire si luare de decizie ale clientului sau.

Mitul 6: Coach-ul ii spune clientului ce sa faca si ii da sfaturi.
In completarea mitului anterior vine si aceasta supozitie. Din pacate, coach-i care nu au experienta sau care nu sunt constienti de rolul lor, spun clientilor lor ce sa faca si dau constant sfaturi. Dar acest lucru nu-l fac coach-i buni.

De fapt, clientul nu are nevoie de un alt „parinte”, „frate”, „prieten” sau „coleg de munca”. Clientul are nevoie de cineva care sa-l ajute sa exploreze toate posibilitatile de rezolvare a unei probleme, are nevoie de cineva care sa-l ajute sa identifice care sunt cele mai bune solutii pentru el.

Mitul 7: Coaching-ul este o pseudostiinta (se bazeaza pe „exploatarea energiilor din univers”)
Din pacate acest gen de afirmatii apar si in cazul altor stiinte, cum ar fi psihologia. In coaching, clientul este de multe ori pus in situatia de a medita/a se gandi la solutiile posibile pentru problemele sale, ceea ce, mai ales atunci cand e vorba de profesionisti din diferite corporatii, pare legat de latura pseudostiintifica si nu de lucrurile practice de care au nevoie clientii. In realitate, nu e vorba de niciun fel de meditatii spirituale sau de alta natura. Este vorba strict de a directiona gandirea clientului spre a aprofunda toate modalitatile de abordare a problemei sale si de a gasi astfel raspunsurile de care are nevoie. Un coach profesionist este practic si tinteste rezultate tangibile si nu …mistice.

Surse:

Passmore, J., Peterson, D., & Freire, T. (2012). The Wiley-Blackwell handbook of the psychology of coaching and mentoring. John Wiley & Sons.
Cox, E., Bachkirova, T., & Clutterbuck, D. A. (Eds.). (2014). The complete handbook of coaching. Sage.
Stober, D. R., & Grant, A. M. (Eds.). (2010). Evidence based coaching handbook: Putting best practices to work for your clients. John Wiley & Sons.

http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ltl.227/pdf

http://www.cbsnews.com/news/top-10-professional-life-coaching-myths/10/

http://www.chicagotribune.com/ct-tribu-pagliarini-coach-myths-column.html

https://hbr.org/2009/01/what-can-coaches-do-for-you#

https://www.linkedin.com/pulse/top-5-professional-coaching-myths-busted-bill-douglas