In ultimii ani atentia oamenilor a fost atransa din ce in ce mai mult spre coaching, atat in ceea ce priveste utilizarea acestuia in domeniul personal, profesional, in organizatii, cat si spre cursurile de formare ca si coach.
Multi terapeuti si-au largit spectrul in care profeseaza printr-o formare ca si coach sau chiar si-au schimbat fundamental profesia devenind full-time coach. Tranzitia de la consiliere la coaching este una destul de delicata, deoarece multi consilieri considera coachingul ca o terapie deghizata. Distinctia standard intre cele doua abordari consta in faptul ca acei oameni care merg la consiliere au anumite probleme sau simptome mai putin grave cu care doresc sa lucreze, iar la coaching oamenii vin sa isi atinga scopurile personale sau sa se dezvolte ca si oameni.
Tranzitia la CBC
Perspectiva cognitiv-comportamentala pune accent pe cum reactionam la evenimente si cum aceasta reactie este deseori determinata de modul in care noi interpretam evenimentele, si nu de evenimentele in sine.
CBC provine, la fel ca CBT, din munca teoreticienilor, cercetatorilor si terapeutilor Aaron Beck si Albert Ellis. Ajutand clientii sa isi recunoasca stilurile idiosincratice de gandire problematica si prin folosirea ratiunii si testarea realitatii sa le modifice, acestia invata sa gandeasca despre procesul lor de gandire intr-o maniera benefica lor si adaptativa.
CBT nu spune ca singura sursa a problemelor este modul in care noi ne raportam sau ce gandim noi despre ele, insa aceasta gandire poate sa creasca dificultatile privind rezolvarea lor. Aceasta aboradare promoveaza gandirea realista, incercand sa reduca distorsiunile pe care oamenii le au cu privire la realitate.
Din aceasta abordare s-a desprins CBC-ul care foloseste metacognitiile sa creasca autocunoasterea, sa imbunatateasca luarea deciziilor si capacitatea de rezolvare de probleme. Aceasta abordare ajuta individul sa isi inlature comportamentele de procrastinare, indoiala excesiva cu privire la propria persoana, indecizie, sa isi creasca stima de sine si oferta de strategii de rezolvare de probleme si de atingere a scopurilor.
Modelul ABC cognitiv (un model de rezolvare a gandirii nefolositoare, irationale), deseori folosit in CBT, poate fi folosit si in CBC, unde A este descrierea obiectiva a clientului asupra situatiei, precum si cele mai deranjante aspecte ale situatiei; B sunt credinte care limiteaza individul, C consecinte emotionale, comportamentale, fizice, cognitive sau interpersonale, D disputarea gandurilor de autolimitare si E, noile ganduri.
CBC nu cauta sa raspunda problemelor oamenilor, ci, printr-un proces de colaborare numit descoperire ghidata, ii ajuta sa ajunga la propriile succese si conlcuzii. Descoperirea ghidata este bazata pe dialogul Socratic, in care coach-ul ii pune persoanei o serie de intrebari pentru a-i aduce la cunostinta anumite informatii. Intrebarile socratice sunt formulate in asa fel incat sa promoveze introspectia si luarea de decizii rationale, stimuleaza gandirea si cresc constientizarea anumitor aspecte mai degraba decat a avea un raspus corect.
Scopul primar al coachingului este sa ajute indivizii sa dezvolte planuri de actiune, sa ii incurajeze si sa constientizeze propiile stari, ganduri si emotii. Scopul ultimul al CBC este ca indivizii sa devina proprii coachi, desi sedinte intermitente intense pot sa fie programate dupa ce programul de coaching s-a terminat.
Surse:
Neenan, M. (2008). From cognitive behaviour therapy (CBT) to cognitive behaviour coaching (CBC). Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 26(1), 3-15.
Neenan, M. (2008). Introduction to the Special Issue on Cognitive-Behavioural Coaching. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 26(1), 1-2.
Neenan, M., & Palmer, S. (2001). COGNITIVE BEHAVIOURAL COACHING1.
Leave a Reply