IACBC

International Association of Cognitive Behavioral Coaching

Category: Fără categorie (page 1 of 2)

Cognitive Behavioral Coaching Efficacy

A meta-analysis of 18 studies about cognitive coaching interventions was conducted by Tim Theebooma, Bianca Beersmaa and Annelies E.M. van Vianena (2014). It aimed to provide insight into the possible benefits of coaching in an organizational context. They investigated the relationship between coaching interventions and a number of individual outcomes that are relevant for both individuals and organizations. The results showed that coaching sessions have significant positive effects on the following areas: performance and developing skills, wellbeing, coping with difficult situations, work attitudes and goal directed self regulation. Overall, coaching has improved the performance of individuals within organizations. Counterintuitive, a greater number of coaching sessions do not lead to stronger positive effects. The nature of the meta-analysis was exploratory, so the results must be interpreted with caution. We should also take into account the study design as a moderating factor.

Another meta-analysis conducted by Rebecca J. Jones, Stephen A. Woods and Yves R. F. Guillaume (2016) showed that workplace coaching has positive effects on emotional outcomes, skill based outcomes and individual level outcomes. Also, there are some moderators of coaching effectiveness. For instance, research design affects the outcomes. If we conduct a study with repeated measures and a different study with only one measure, then the effects are stronger for the first. Another moderator variable is multi-source feedback. This is related to the evaluation of work performance. Results showed that coaching has stronger effects when it doesn’t include multi-source feedback. Other moderators of coaching effectiveness are: the format of coaching (there are no significant differences between face-to-face sessions and blended formats), the type of coach (the effects were poorer when the coach was an external consultant from outside the organization, rather than when the coach was an internal employee) and the coaching duration (neither counted longevity in weeks of coaching interventions or number of coaching sessions moderated overall the coaching effectiveness).

We can conclude that the effects of cognitive behavioral coaching are strongly validated by research and such interventions provide benefits for both organizations and individuals.

 

BIBLIOGRAPHY:

Theeboom, T., Beersma, B., & van Vianen, A. E. (2014). Does coaching work? A meta-analysis on the effects of coaching on individual level outcomes in an organizational context. The Journal of Positive Psychology, 9(1), 1-18.

Jones, R. J., Woods, S. A., & Guillaume, Y. R. (2016). The effectiveness of workplace coaching: A meta‐analysis of learning and performance outcomes from coaching. Journal of Occupational and Organizational Psychology, 89(2), 249-277.

 

 

Ce inseamna sa fii un parinte mindful?

mindful

Mindfulness este un concept umbrela, care se refera la a fi ancorat in prezent, atent si constient, a observa si descrie realitatea, evenimentele, fara a emite judecati de valoare. De asemenea, inseamna a reactiona de la situatie la situatie, evitand evaluarile stereotipice si raspunsurile automate.
Datorita efectelor pozitive ale tehnicilor mindfulness asupra persoanei si relatiilor sale, autorul consacrat Kabat-Zinn, a inclus astfel de tehnici in programele de educatie parentala, tehnici ce sunt descrise in cartea sa, devenita lectura de referinta, tradusa si publicata in limba romana, cu titlul “Mindfulness pentru parinti”. Autorul defineste arta de a fi un parinte mindful (constient), ca fiind abilitatea de a pastra constant in minte ceea ce este important, de a avea capacitatea de-a lungul interactiunilor cu copiii nostri, sa dam din cand in cand doi pasi in spate, mai ales in situatiile dificile, si sa ne intrebam “Ce este cu adevarat important aici ?”

Care sunt avantajele in a fi un parinte mindful ?

Studiile derulate in ultimii 10-15 ani au aratat ca utilizarea de tehnici de tip mindfulness in cresterea copiilor se asociaza cu efecte pozitive, atat pentru parinti cat si pentru copii. Pentru parinti s-au observat scaderea nivelului de stres, a efortului emotional, mai putine simptome de tristete și anxietate, precum si o reglare emotionala mai buna, inclusiv pentru furie. De asemenea, sa evidentiat imbunatatirea comunicarii, sporirea increderii in abilitatile proprii de crestere si educare a copiilor, precum si stabilirea de scopuri mai clare si mai realiste in acest sens.
Pentru copii, s-au observat cresteri ale abilitatilor de comunicare, ale reglarii emotionale, a satisfactiei de viata, mai putine probleme de comportament, anxietate, depresie sau abuz de substanta.
In plus s-au observat imbunatatiri semnificative in ce priveste relationarea parinte-copil, un climat afectiv mai favorabil, concomitent cu o disciplina mai consecventa, sustinuta prin rationament inductiv nu prin pedepse.

Ce inseamna sa fii un parinte mindful ?

Pornind de la literatura de specialitate si de la rezultatele studiilor realizate pentru a testa interventiile de tip mindfulness in cresterea copiilor, un grup de psihologi din San Francisco, condus de Larissa G. Duncan, au propus si testat un model de mindful parenting cu 5 dimensiuni de baza, care pot fi dezvoltate prin coaching parental.
Aceste dimensiuni sunt :
a) ascultare activa, constienta, care merge dincolo de ceea ce spune copilul, integrand limbajul sau non-verbal si intelegand coloratura emotionala, nevoile, perspectiva proprie a copilului, precum si ceea ce sta in spatele a ceea ce el spune. Printr-o astfel de ascultare, impreuna cu atitudinea de interes si dorinta de a intelege, copilul poate fi incurajat sa comunice deschis, sa fie sincer si increzator in parintele sau.
b) acceptare non-evaluativa pentru sine si pentru copil – adica acceptarea faptului ca fiecare om poate avea abilitati mai mult sau mai putin dezvoltate, succes si esec, vise dar si limite. Inclusiv relatia parinte – copil poate fi una cu urcusuri si coborasuri, in care atat parintele cat si copilul pot avea dificultati. Acceptarea non-evaluativa pentru sine si pentru copil nu inseamna ca nu existe exigente, standarde, insa acestea trebuie sa fie realiste, ajustate la varsta si abilitatile copilului, cat mai putin influentate de judecata subiectiva derivata din experientele de viata problematice ale parintelui.
c) constientizarea emotiilor proprii si pe cele ale copilului – este considerata abilitate centrala si in inteligenta emotionala, permite dezangajarea de reactii si comportamente ce apar ca raspuns automat la emotiile puternice si neplacute. Prin recunoasterea si acceptarea propriilor emotii, dar si pe ale copilului, creste deschiderea spre dialog, spre gasirea de solutii. In special copilului, este extrem de important sa-i fie recunoscute si acceptate emotiile, mai ales atunci cand nu ii sunt indeplinite dorintele (Ex. “inteleg ca esti trist ca nu putem manca acum desertul, si mie mi-ar fi placut, dar asa este regula familiei noastre – mancam desertul dupa masa”).
d) reglare emotionala – exercitarea unui control adecvat asupra manifestarii emotiilor disfunctionale, precum furia sau frica intensa. Nu inseamna ca un parinte mindful nu are emotii negative, sau ca nu are momente de iritare, de furie, insa el regleaza reactia asociata lor sau, cum spuneam la inceput, face doi pasi in spate si pune lucrurile in perspectiva, discernand ce este important de ceea ce este contextual.
Reglarea emotionala este esentiala in mentinerea unei relatii armonioase, dar este si un proces prin care parintele invata astfel copilul cum sa realizeze la randul sau, reglarea emotiilor puternice, in special a afectului negativ. Are loc o invatare implicita, neintentionala, care va influenta pe termen lung bunastarea psihica si capacitatea de reglare si relationare a copilului.
e) suport emotional (compasiune) pentru sine si pentru copil – aceasta fiind definita ca o tendinta spre afectivitate binevoitoare, care sa aline suferinta, opusa perfectionismului disfunctional sau tendintei spre (auto)invinovatire. Nu inseamna mila, nici compatimire. Ci mai degraba intelegere, empatie, suport.
In cazul parintilor ce dau dovada de compasiune in momentele dificile, de suferinta, copiii au o perceptie mai ridicata a suportului si acceptarii de catre parintii. Ei tind sa treaca mai usor peste eventuale esecuri, sunt mai intelegatori la randul lor cu ei insisi si motivati in general de dorinta succesului, nu de frica de esec, ceea ce scade riscul pentru depresie si anxietate si creste sansa de reusita in viata.
Tinand cont de beneficiile pe care atitudinea deschisa, constienta, de tip mindfulness o are asupra parintilor, copiilor si relatiei lor, inclusiv pe termen lung, consider utila optimizarea celor cinci dimensiuni descrise mai sus, in mod autodidact sau prin apel la coaching-ul pentru parinti.

Bibliografie

Kabat-Zinn, M. (2009). Everyday blessings: The inner work of mindful parenting.
Duncan, L. G., Coatsworth, J. D., & Greenberg, M. T. (2009). A model of mindful parenting: Implications for parent–child relationships and prevention research. Clinical child and family psychology review, 12(3),

 

Relaxarea ca factor de sanogeneza

articol 4

Viata cotidiana este saturata in situatii generatoare de stres. Indiferent de factorul de stres, organismul uman se pregateste automat sa faca fata situatiilor de urgenta prin initierea reactiei de lupta-sau fugi, care presupune mobilizarea corpului pentru a actiona in directia confruntarii pericolului sau in directia evitarii lui. In situatii de pericol, se elibereaza hormoni de stres care trimit impulsuri catre sistemul nervos simpatic, care este reponsabil de mentinerea organismului intr-o stare de activare. In urma acestei activari au loc o serie de modificari fiziologice precum cresterea ritmului cardiac si a presiunii sangvine, incordarea muschilor, respiratia accelerata, tensiune arteriala marita.

Astfel de reactii fiziologice nu apar doar atunci cand suntem in pericol, ci si cand ne confruntam cu stresori de tipul tracasarilor cotidiene. Avand in vedere ca in mediu exista nenumarati factori de stres, reactia de lupta-sau-fugi este frecvent activata, ceea ce favorizeaza instalarea stresului cronic, care se asociaza cu diverse tulburari si probleme relationate cu stresul, precum bolile coronariene, ulcerul, probleme la nivelul sistemului imunitar. Din aceste motive, este necesara practicarea unor tehnici de reducere a reactivitatii fiziologice si emotionale la stres, iar tehnicile de relaxare servesc cel mai bine acestui scop.

Ce este relaxarea?

Relaxarea este poate cea mai veche si populara forma de management a stresului. Herbert Benson a introdus notiunea de „raspuns de relaxare”, care se defineste ca fiind o reducere generalizata a arousalului neurofiziologic, care determina modificari in raspunsurile fiziologice si emotionale la stres. Altfel spus, raspunsul de relaxare este opusul reactiei de lupta-sau-fugi si se asociaza cu activarea sistemul nervos parasimpatic. In termeni subiectivi, raspunsul de relaxare este perceput ca fiind o stare de calm, liniste si pace interioara, in care mintea este eliberata de ingrijorari si ganduri negative.

Cum obtinem raspunsul de relaxare?

Benson afirma ca nu exista o metoda universala de a obtine raspunsul de relaxare. Exista numeroase tehnici prin care se poate ajunge la o stare de relaxare profunda, mijloacele depinzand de preferintele individuale. Printre cele mai vechi forme de relaxare se numara tehnicile de meditatie, care sunt vechi de sute de ani si care se practica si in ziua de astazi. Din tehnicile contemporane fac parte relaxarea musculara progresiva, trainingul autogen, imageria dirijata, hipnoza, biofeedback, toate avand ca scop o focalizare repetitiva a atentiei si o detensionare generalizata a corpului.

Influenta relaxarii asupra sanatatii

Practicarea tehnicilor de relaxare imbunatateste starea de sanatate prin:
● scaderea ritmului cardiac
● scaderea presiunii sangvine
● scaderea ratei respiratiei
● reducerea tensiunii musculare si a durerilor cronice
● reducerea activitatii hormonilor de stres

Cercetarile demonstreaza faptul ca practicarea regulata a raspunsului de relaxare are un efect benefic asupra majoritatii problemelor cauzate sau exacerbate de stresul cronic – de la hipertensiune, insomnie, ulcer, probleme gastrointestinale, fibromialgie, la tulburari de anxietate si depresie. Tehnicile de relaxare au o aplicabilitate atat de larga datorita faptului ca actioneaza nu doar la nivel fiziologic, prin modificarea reactivitatii fiziologice la stres, ci si la nivel cognitiv, prin refocalizarea atentiei de la probleme si ingrijorari.

De multe ori insa, tehnicile de relaxare vizeaza ambele nivele. De exemplu, relaxarea musculara progresiva, ce consta in contractarea si relaxarea grupelor musculare din corp intr-un mod sistematic, se combina adesea cu imageria dirijata, care presupune focalizarea atentiei asupra unor imagini placute.

Viata impune atat de multe solicitari si responsabilitati, incat de multe ori relaxarea nu este pe lista prioritatilor. Totusi, data fiind prevalenta stresorilor si impactul acestora asupra sanatatii psihice si fizice, relaxarea ar trebui sa faca parte din arsenalul de tehnici de management al stresului. Fie ca este vorba de activitati care ne relaxeaza sau tehnici de relaxare specifice, este necesar sa includem relaxarea in rutina zilnica.

Bibliografie:
1. Atkinson, R. L., & Hilgard, E. R. (2002). Introducere in psihologie. Bucuresti: Editura Tehnica.
2. Benson, H. (2000). The Relaxation Response. HarperTorch; Reissue edition.
3. Gruzelier, J. H. (2002). A Review of the impact of hypnosis, relaxation, guided imagery and individual differences on aspects of immunity and health. Stress, 5(2), 147–163.
4. Smith, J. C. (2007). The New Psychology of Relaxation and Renewal. Biofeedback, 35(3), 85-89.
5. Vickers, A., & Zollman, C., & Payne, D. K. (2001). Hypnosis and relaxation therapies. Western Journal of Medicine, 175(4), 269–272.

Nu lasa stresul sa iti distruga relatia de cuplu! O modalitate de a face fata stresului in doi

poza -discutie stres

In viata de zi cu zi se mai intampla sa avem reactii de stres mai mult sau mai putin intense. Cand reactiile de stres sunt foarte intense si ne simtim coplesiti, deseori acestea dauneaza si relatiei cu partenerul.

Un lucru interesant e urmatorul: daca ne oferim un ragaz ne putem da seama ca, arareori chiar si in acele momente de tensiune, iritabilitate ori suparare cand s-a intamplat sa ne intalnim aleator cu o cunostinta, nu ne-am descarcat furia catre aceasta pe motiv ca am avut o zi extrem de proasta, ci am vorbit frumos, pe un ton vesel, chiar am zambit si poate am facut si niste glume. Am ales sa fim draguti cu ea, persoana care posibil sa nu reprezinte multe in viata noastra si cel mai probabil nu ne-am mai intalni curand cu ea.
Si totusi, ajungem acasa cu un nor deasupra capului iar dupa ce am inchis usa casei, incepe furtuna!

Intrigant este faptul ca fata de partenerul nostru probabil ne vom externaliza furia, partener alaturi de care ne petrecem o mare parte din timp si care reprezinta extrem de multe pentru noi! Si aici nu este vorba de faptul ca nu respectam idea de “la bine si la rau”, ori despre idea conform careia partenerul sau partenera ar trebui sa ne inteleaga, ci despre momentul cand acestia devin tinta problemelor noastre de peste zi. Mai exact, indreptam catre partenerii nostri multe emotii negative (suntem “negri la fata” cand ne uitam la ei, incruntati, irascibili, folosim un ton ostil) ii criticam, poate ii jignim cu vorbe nealese, manifestam forme de dispret fata de ei (suntem ironici, ne dam ochii peste cap) incepem discutii sensibile sau problematice din relatia noastra intr-o maniera neadecvata, ii atacam punandu-i in pozitia de a se apara.

Chiar daca intreaga situatie nu are de-a face cu ei in mod direct, acest lucru poate afecta calitatea relatiei noastre!

Si atunci, ce putem face incat sa ne detensionam fara ca relatia cu partenerul sa fie afectata, si din contra sa ne aproprie mai mult?

O strategie eficienta este sa stam impreuna la sfarsitul zilei si povestim despre cum a fost acea zi pentru fiecare dintre noi. Chiar daca pare “floare la ureche” la prima vedere, s-ar putea ca uneori sa implementam gresit aceasta conversatie care are ca scop reducerea stresului.
Multi dintre noi avem acest tip de conversatie cu partenerul in diverse momente, de exemplu: seara cand luam cina, dupa finalizarea treburilor gospodaresti insa, cateodata aceasta nu are efectul dorit deoarece ne enervam mai tare atunci cand observam ca celalalt nu ne asculta sau ne ofera solutii la problemele expuse atunci cand nu le-am solicitat.

Astfel, care sunt lucrurile de care trebuie sa tinem cont?

1. Timing-ul

Sincronizarea este un aspect foarte relevant, deoarece unii dintre noi dorim sa ne eliberam de indata ce am intrat pe usa, pe cand altii, vom dori sa discutam mai tarziu, dupa ce stam putin cu noi insine. Asadar, sa asteptam pana ce amandoi dorim sa vorbim!

2. Durata si tematica conversatiei

 Sa ne propunem sa avem o discutie timp de 20-30 de minute fiecare si sa fie o conversatie in care nu abordam aspecte din relatia noastra!

3. Fiecare, pe rand!

Fiecare dintre noi, vom avea pe rand rolul de a “ne plange”, timp de 20 de minute.

4. Nu oferim sfaturi nesolicitate!

De cele mai multe ori, partenerii nostri fie nu vin la noi pentru a le rezolva noi problemele; cand au nevoie de acest lucru, deseori solicita acest lucru in mod direct. Uneori au nevoie doar sa se planga cuiva si cineva sa ii asculte. Acest lucru il dorim si noi cateodata.

5. Sa-i aratam partenerului interes autentic!

E important sa raman focalizat asupra celuilalt, sa manifest o ascultare activa. Cum? Sa-i pun intrebari, sa fac contact vizual, sa aprob “uhum”.

6. Sa-i comunicam intelegerea noastra!

Un mod de a-i arata celuilalt ca ma pun in papucii lui poate fi: “Off! Si eu as fi stresat in locul tau! Acum inteleg de ce te simti asa”, “Vai de mine! Cred ca te simti atat de furios/asa atunci cand se intampla asta”.

7. Suntem de partea lui/ei!

In acest caz, ii voi arata celuilalt ca il sprijin chiar si atunci cand consider ca nu are dreptate! In aceste momente partenerul nostru nu are nevoie de o instanta morala vizavi de cum trebuia sa faca si cum nu, de exemplu ”poate a avut si colega ta o zi proasta”, “nu trebuia sa mai faci comentarii”, deoarece in acest fel se va simti respins, neinteles, el are nevoie de suport emotional: “ce nedreptate”, “biata/bietul de tine”. Bineinteles, putem sa rediscutam acest eveniment, dar nu acum. Este vorba despre sincronizare.

8. Atitudinea de tipul “noi”

Daca partenerul/a se simte singur in fata unei dificultati, sa fim solidari cu el. Sa-i aratam ca amandoi suntem impreuna in situatie.

9. Exprimam afectiune fata de partenerul nostru

Sa il tinem de mana, sa-l imbratisam, sa-i punem o mana peste umar, etc.

10. Validam emotiile!

Sa le aratam partenerilor ca ne dam seama de emotiile pe care le simt, de exemplu: “Cred ca iti este foarte dificil si ca esti foarte suparat/a. Si pe mine m-ar fi deranjat”.

De tinut minte!
Fara doar si poate, nimeni nu ne cunoaste partenerul mai bine decat noi insine. Uneori, chiar avem nevoie de niste sfaturi si dorim ca celalalt sa isi expuna punctul de vedere. Bineinteles, in cele din urma cea mai buna strategie este sa vorbim deschis despre ce isi doreste fiecare de la celalalt atunci cand se simte stresat.

Surse bibliografice:
Gottman, J., & Silver, N. (2015). The seven principles for making marriage work: A practical guide from the country’s foremost relationship expert. Harmony.

Mindfulness at Workplace

13600041_10206730179078856_2112896967499255007_n

Mindfulness has been the subject of research for the last decades. The business area is one of the fields that took advantage of the positive effects of mindfulness. Nowadays organizations face various challenges brought by technological changes, cultural differences and a constant need for efficacy and efficiency. Mindfulness can positively contribute to employee and organization well-being, promotes an approach to the present that is more authentic and provides the opportunity to “slow down” and evaluate our experiences as they truly are. Furthermore, this induces relaxation. Today, companies like Google, Apple, Harvard Business School and even the US Army have included mindfulness principles in their leadership and development programs.
What is mindfulness? Let us explore this concept in detail.

What is mindfulness?

Mindfulness, as it is practiced and taught nowadays in the Western culture, is closely related to traditional Buddist mind training methods. In Buddist practice, mindfulness is the act of seeing things as they truly are in the present moment.
If we were to define mindfulness, this concept could be defined by three main elements. Firstly, it is an approach to the present. Secondly, mindfulness involves paying close attention to both internal and external factors. These include internal stimuli, such as feelings, thoughts, bodily sensations, as well as external stimuli, including sights, sounds, events and smells.
Thirdly, mindfulness involves having an open attitude, without judgments to stimuli around us.

Mindfulness benefits

The most important benefits of mindfulness are stress reduction and mental health improvement. In addition, mindfulness methods have been associated with decreased anxiety and depression symptoms. Kuyken and colleagues (2008) showed that an 8-week mindfulness-based cognitive therapy (MBCT) program, was more efficient in reducing depression compared to anti-depressant therapy. In nonclinical population, mindfulness methods have consistently been shown to improve mood and emotional health. In addition, mindfulness has a bigger effect on our attitude and behaviors. An interesting research study conducted by Farb and colleagues (2010) showed that individuals who participated in a mindfulness training program reacted differently to sadness provocation than the control group. Therefore, the mindfulness-trained group was not as negatively affected by negative-emotion-inducing stimuli as the control group. Other studies found that mindfulness programs improve social interactions, resilience and employee’s performance and memory.

Mindfulness activites at the workplace

Mindfulness is a complex approach so the following activities won’t be enough if you are looking for a deep understanding of mindfulness methods. They represent the first steps that could be easily included at the workplace.

1. The following exercise could be done in a 5-minute break.

• Begin by becoming silent and self-centered.
• Ask yourself direct questions about your thoughts, emotions or physical sensations:
• What thoughts are currently running through my mind?
• How are they affecting me?
• What emotions am I experiencing right now?
• What physical sensations am I recognizing in my body right now?
• Let them flow and experience the outcomes.

This short exercise may bring to attention some negative stimuli that may prove uncomfortable. The purpose of this exercise is to experience your real self in the moment in an inclusive and authentic way, accept reality with equanimity.

2. The next activity involves redirecting your full attention to breathing, noticing in particular the end point of each in-breath and the end point of each out-breath.
• Continue breathing up to 20 times.
• Expand your present awareness to include your whole body and your feeling
• Experience the feeling of reality and the renewed sense of calm that usually follows.

This exercise should provide an opportunity to step out of a repeating pattern or a difficult moment, such as before a meeting, a presentation or after a heated exchange with someone.
Breathing is a function we always carry with us, as such it can be the easiest and most accessible tool we can use to focus attention to the present moment.

3. We can practice mindfulness at any time of the day and night and even during meals.
• Prior to beginning eating, observe, smell and (if possible) touch your food
• Be curious about it, experience it as you have never done before, as if it is the first time you see it
• Begin eating slowly. Chew the food noticing its texture and consistency
• Every other bite will be somewhat different, experience these differences and fully enjoy your meal.

Conclusions

In a rapidly changing and moving world, mindfulness is the perfect approach that helps us give all our attention to the present moment. Its practical implications at the workplace contribute to improving employee’s well-being, stress reduction and mental health improvement. Employers could benefit from mindfullness advantages along with employees as improving work environment leads to increased productivity.

Bibliography

Farb, N. A., Anderson, A. K., Mayberg, H., Bean, J., McKeon, D., & Segal, Z. V. (2010). ” Minding one’s emotions: Mindfulness training alters the neural expression of sadness”: Correction to Farb et al (2010).

Hyland, P. K., Lee, R. A., & Mills, M. J. (2015). Mindfulness at work: A new approach to improving individual and organizational performance. Industrial and Organizational Psychology, 8(04), 576-602.

Kuyken, W., Byford, S., Taylor, R. S., Watkins, E., Holden, E., White, K., … & Teasdale, J. D. (2008). Mindfulness-based cognitive therapy to prevent relapse in recurrent depression. Journal of consulting and clinical psychology, 76(6), 966.

Passmore, J. (2009, May). Mindfulness at work and in coaching. In Danish Psychology Society Conference, Copenhagen, Denmark.

Mindfulness la locul de munca

13600041_10206730179078856_2112896967499255007_n

Mindfulness este un concept care a primit in ultimii ani din ce in ce mai multa popularitate.
Mediul business a acordat o atentie crescuta avantajelor care se obtin in urma introducerii principiilor de mindfulness la locul de munca.

Organizatiile se confrunta cu diferite provocari cauzate de schimbarile continue din domeniul tehnologiei, de diferentele culturale si nevoia constanta pentru eficienta si eficacitate. In acest context o abordare de tip mindfulness poate contribui pozitiv la bunastarea angajatilor si a organizatiei. Mindfulness promoveaza o abordare de tip aici si acum, care este autentica si ofera posibilitatea de a „incetini aceasta fuga continua” si de a evalua experientele noastre asa cum sunt ele cu adevarat, iar acest lucru duce la o stare de relaxare.

Astfel, companii precum Google, Apple, Harvard Business School si chiar armata Statelor Unite au inclus principiile mindfulness-ului in programele lor de dezvoltare si de leadership.
Dar totusi ce este mindfulness? Haideti sa exploram mai pe larg acest concept si sa vedem la ce se refera.

Ce este mindfulness?

Mindfulness, asa cum este in prezent practicat si predat in cultura occidentala, isi are radacinile in cultura si traditiile budiste.
Daca ar fi sa definim mindfulness, acest concept se defineste prin trei elemente foarte importante. In primul rand, este o abordare care se concentreaza pe momentul prezent, aici si acum. In al doilea rand, mindfulness presupune sa acordam o atentie crescuta atat factorilor interni, cat si a celor externi. Factorii interni pot fi sentimente, ganduri, senzatii fiziologice, iar factorii externi pot fi reprezentati de obiecte, sunete, evenimente, mirosuri.
In al treilea rand, aceasta abordare implica o atitudine deschisa, fara a judeca stimulii din jurul nostru.

Beneficiile  oferite de mindfulness

Unul dintre cele mai importante beneficii este reprezentat de reducerea stresului si imbunatatirea sanatatii mentale. De asemenea, practicile de mindfulness au fost asociate si cu reducerea anxietatii si a simptomelor de depresie. Un studiu realizat de Kuyken si colegii (2008) a evidentiata ca un program de mindfulness bazat pe Terapia Cognitiva, pe o perioada de opt saptamani, a fost mai eficienta in reducerea depresiei decat medicamentele antidepresive. In randul persoanelor care nu au un diagnostic clinic, tehnicile de mindfulness ajuta la cresterea starii de bine si a sanatatii emotionale. Mindfulness duce si la o serie de schimbari atitudinale si comportamentale pozitive. Un alt studiu interesant, realizat de Farb si colaboratorii (2010), a aratat faptul ca participantii care erau implicati intr-un program de training mindfulness, reactionau diferit la stimuli care le provocau tristete in comparatie cu grupul de control, cu alte cuvinte, cei dintai nu erau atat de mult afectati de acesti stimuli.
De asemenea, programele de mindfulness imbunatatesc relatiile sociale, rezilienta, perfomanta si memoria angajatilor.

Tehnici de mindfulness la locul de munca

Precum putem observa, mindfulness caracterizeaza un stil de viata, astfel, urmatoarele activitati nu surprind amploarea deplina a practicii mindfulness. Cu toate acestea, ele ofera un prim pas in acest proces si pot fi incluse cu usurinta la locul de munca.

1. Acest exercitiu poate fi efectuat ori de cate ori este posibil sa faceti cinci minute pauza la locul de munca.
• Incepeti prin a deveni tacut si concentrat pe sine.
• Adresati-va intrebari directe despre gandurile, emotiile si senzatiile fizice. De exemplu:
• Ce ganduri imi trec prin minte acum?
• Cum ma afecteaza acestea?
• Ce emotii simt acum?
• Ce senzatii fizice pot detecta in corpul meu chiar acum?
• Analizati raspunsurile la aceste intrebari iar apoi lasati-le sa treaca din minte si experimentati rezultatele.
Acest exercitiu poate sa va orienteze atentia asupra unor stimuli negativi care sunt inconfortabili. Scopul este de a surprinde momentul prezent si propria persoana intr-un mod autentic pentru a accepta realitatea cu seninatate.

2. Un alt exercitiu presupune sa va directionati toata atentia asupra respiratiei, in special la punctul final al fiecarei inspiratii si expiratii
• Continuati pentru aproximativ 20 de respiratii
• Constientizarea dumneavoastra trebuie extinsa pentru a lua in considerare tot corpul si sentimentele pe care le simtiti
• Valorificati sentimentul realitatii si senzatia de calm care de obicei se instaleaza.
Acest exercitiu va ofera oportunitatea de a iesi dintr-o activitate repetitiva sau dintr-un moment dificil, cum ar fi inainte de o sedinta, o prezentare importanta sau un conflict cu cineva.
Respiratia poate fi cel mai simplu si accesibil instrument pe care il putem folosi pentru a ne concentra atentia asupra momentului prezent.

3. Puteti sa practicati mindfulness si in momentul in care va luati micul dejun sau pranzul.
• Inainte de a incepe sa mancati, acordati atentie mirosului si atingeti mancarea (daca este posibil).
• Fiti curiosi si savurati mancarea ca si cum ar fi pentru prima data cand mancati acest fel de mancare.
• Mancati incet si acordati atenti gustului, texturii si consistentei.
• Fiecare inghititura de mancare ar trebui sa fie diferita, savurati aceste diferente si bucurati-va de masa dumneavoastra.

Concluzii

Intr-o lume aflata in continua schimbare si miscare, mindfulness ne ofera un cadru perfect pentru a acorda o atentie mai crescuta momentului prezent. Implicatiile sale practice la locul de munca au potentialul de a imbunatati starea generala de bine, sanatatea mentala si de a reduce stresul. Atat angajatorul, cat si angajatii pot beneficia de avantajele mindfulness, deoarece imbunatateste mediul de munca iar acest lucru duce la o productivitate crescuta.

Bibliografie:

Farb, N. A., Anderson, A. K., Mayberg, H., Bean, J., McKeon, D., & Segal, Z. V. (2010). ” Minding one’s emotions: Mindfulness training alters the neural expression of sadness”: Correction to Farb et al (2010).

Hyland, P. K., Lee, R. A., & Mills, M. J. (2015). Mindfulness at work: A new approach to improving individual and organizational performance. Industrial and Organizational Psychology, 8(04), 576-602.

Kuyken, W., Byford, S., Taylor, R. S., Watkins, E., Holden, E., White, K., … & Teasdale, J. D. (2008). Mindfulness-based cognitive therapy to prevent relapse in recurrent depression. Journal of consulting and clinical psychology, 76(6), 966.

Passmore, J. (2009, May). Mindfulness at work and in coaching. In Danish Psychology Society Conference, Copenhagen, Denmark.

Rolul Coaching-ului Cognitiv-Comportamental in Perfectionismul Disfunctional

dart images 5

Indiferent de ce aspect al vietii noastre vorbim, dorim sa fim cei mai buni in ceea ce facem. Cu totii vrem sa atingem acele standarde si obiective care ne fac sa ne simtim puternici, superiori si impliniti. Cu alte cuvinte, asa cum se evidentiaza si in literatura de specialitate, lupta pentru perfectiune este un fenomen normal pentru cele mai multe persoane, iar nevoia de a trai este legata de aceasta stradanie. Silverman (1993, pp.58-59) sustine ca perfectionismul este un stimulent de baza pentru a atinge excelenta: „fara perfectionism, nu ar fi campioni olimpici, capodopere artistice, cercetari stiintifice importante si lideri morali”.

Insa, problema perfectionismului apare atunci cand la baza nevoii de a excela sta frica de a nu gresi sau de a nu fi perfect. In acest context, teama de a nu gresi devine principalul impuls, iar rezultatele sunt afectate negativ. Fiecare misiune nu este dusa la bun sfarsit datorita atentiei crescute la detaliile minore, nerelevante.

Daca ar fi sa definim perfectionismul, acesta a fost conceptualizat de cercetarile in domeniu atat ca o trasatura de personalitate, cat si ca un mod de a gandi si reactiona cu privire la anumite comportamente.

Exista doua elemente esentiale care caracterizeaza perfectionismul: setarea unor standarde inalte si tendinta excesiva de a critica propriul comportament. Persoanele care sunt perfectioniste isi impun standarde foarte inalte, insa, de cele mai multe ori, acestea nu sunt realiste, iar acest lucru duce la critica si ruminatie atunci cand rezultatele nu sunt conform standardelor stabilite initial. Persoanele cu un nivel crescut de perfectionism sunt nemultumite de activitatile lor sau activitatea celorlalti si, prin urmare, colaborarea cu acestea devine mai dificila.

Este coaching-ul cognitiv-comportamental o solutie pentru perfectionism?

O serie de studii au aratat ca abordarea cognitiv-comportamentala are un impact pozitiv asupra reducerii perfectionismului si a comportamentelor relationate cu acesta. Studiile au aratat ca modul de gandire rigid existent in situatia perfectionismului se dezvolta inca din perioada copilariei, iar persoana nu este intotdeauna constienta de prezenta acestor ganduri. Astfel, o abordare care evidentiaza si flexibilizeaza aceste tipuri de ganduri devine esentiala.

Teoria care sta la baza abordarii cognitiv-comportamentale sustine faptul ca principalii factori care influenteaza modul in care ne comportam si reactionam la evenimentele din jur sunt gandurile noastre. Tinand cont de asumptiile acestei abordari, procesul de coaching cognitiv comportamental este unul personalizat, se dezvolta pe nevoile persoanei, iar uneori presupune si identificarea si flexibilizarea tiparelor extrem de rigide in gandire. Evidentierea legaturii intre gandurile pe care le avem si modul in care ne simtim si comportam devine importanta in acest proces.

De pilda, daca este nevoie sa se ia o decizie importanta cu privire la viitorul unui departament intr-o companie, o persoana perfectionista cel mai probabil va gandi astfel: „Daca iau o decizie nepotrivita toata lumea va crede ca sunt un lider inutil care nu ar trebui sa ocupe aceasta pozitie” si va amana luarea deciziei argumentand ca „Sunt ocupat acum cu un alt proiect care este foarte important si trebuie sa-mi dedic timpul acestuia”. In aceasta situatie coach-ul ar trebui sa sublinieze faptul ca este normal sa ne dorim sa luam o decizie corecta, insa comportamentele de procrastinare nu ne ajuta. Ulterior, se va face legatura intre faptul ca amanarea implicarii in luarea deciziei poate sa aiba la baza teama fata de modul in care ceilalti vor evalua decizia noastra. Insa, trebuie punctat ca atunci cand ceilalti nu sunt de acord cu planul propus de noi, asta nu ne face o persoana inutila sau incompetenta.

Se va aborda si aspectul procrastinarii si se va incuraja persoana sa isi realizeze o agenda de lucru, sa obtina cat mai multe informatii inaintea oricarei decizii, precum si sa ia in considerare opiniile tuturor celor implicati in proiect.

In concluzie, flexibilizarea acestor credinte care stau la baza perfectionismului poate duce la cresterea starii de bine si la performante mai bune, deoarece chiar si in populatia non-clinica aceste tipuri de ganduri cauzeaza reactii emotionale negative, afectand calitatea vietii. Astfel, o abordare care incurajeaza schimbarea si flexibilizarea acestui stil de gandire, intr-o maniera rationala, este esentiala in „lupta cu perfectionismul nesanatos”.

Bibliografie:

Besharat MA, Nadali H, Zebardast A, Salehi M (2008). Perfectionism and styles to overcome it. Iranian Psycho. J., 5(17): 8.

Ellam-Dyson, V., & Palmer, S. (2010). Rational coaching with perfectionistic leaders to overcome avoidance of leadership responsibilities. The coaching psychologist, 6(2), 6-7.

Kearns, H., Forbes, A., & Gardiner, M. (2007). A cognitive behavioural coaching intervention for the treatment of perfectionism and self-handicapping in a nonclinical population. Behaviour Change, 24(3), 157.

Melrose, S. (2011). Perfectionism and depression: vulnerabilities nurses need to understand. Nursing research and practice, 2011.

Silverman, L. K. (1993). Counseling the gifted and talented. Love Publishing Co., 1777 South Bellaire St., Denver, CO 80222.

Sprijiniti Asociatia – Redirectionati 2% din impozitul pe venit

Puteți acum sa sprijiniti activitătile Asociatiei prin directionarea celor 2% din impozitul dvs. pe venit. Aici veti gasi formularul pe care il puteti completa cu datele dvs. si depunde online urmand pasii din linkul de mai jos:

GHID 2014/2015 – Direcționați 2% din impozitul pe venit! Donații ONG doi la sută !

https://pfinternet.anaf.ro/my.policy

http://codfiscal.net/media/2015/04/CFNET-Tutorial_SPV_06042015.pdf

Sau ne puteti contacta pentru a ne inmana formularul, la adresa cbtcoaching@gmail.com

Va multumim!

Career Coaching

1

Career coaching-ul are loc in numeroase contexte si stagii ale vietii. Liceul, facultatea si universitatiile ofera servicii legate de consilierea in cariera, incluzand evaluare si orientare.

Oamenii ajung la career coach din diverse motive: si-au pierdut locul de munca, nu stiu ce domeniu li s-ar potrivi, nu le place locul curent de munca, vor sa isi deschida propria afacere sau vor sa se reorienteze.

Managementul carierei este un proces in care se implica toti cei care lucreaza, fie ca sunt sau nu constienti de acest lucru. Un coach in domeniul carierei ofera avantajul introspectiei, informatiilor si al actiunilor planificate pentru a atinge scopuri precum alegerea carierei, ascensiunea profesionala intr-un job sau intr-o organizatie, tranzitia de la un loc de munca la altul, gasirea unui loc de munca dupa pierderea jobului sau incheierea carierei.

Succesul procesului de coaching in acest domeniu depinde de mai multi factori, cum ar fi: compatibilitatea dintre situatia privind cariera pe care un client o are si scopurile sale, personalitatea si stilurile preferate de client si abilitatile coach-ului.

Introspectia sau reflectarea cu privire la propria persoana se face printr-un proces de dialog, cercetare, interpretare, reorganizare si evaluare, procesele clasice ale consilierii. Informarea si educarea este rezultatul career coaching-ului deoarece coach-ul aduce cunostinte despre diferite medii de munca, procese si stiluri pe care un client s-ar putea sa nu le aiba. Career coaching-ul este tipul de coaching cel mai focalizat pe rezultat deoarece scopul ultim al acestuia este gasirea unui loc de munca.

Procesele standard ale career coaching-ului sunt urmatoarele:

  • Contractarea – vazut ca un acord intre coach si client privind scopul relatiei de coaching, metodele pe care le vor folosi sa ajunga in acel punct, precum si rolurile pe care le are fiecare
  • Evaluarea – aici se merge in profunzime, evaluand si explorand cariera, ce anume le-a placut si ce nu le-a placut clientilor la ultimul loc de munca, care sunt abilitatile si punctele lor forte in comparatie cu cerintele fostului loc de munca
  • Planificarea actiunii – aici se stabilesc comportamentele si pasii prin care clientul va ajunge la scop
  • Cercetarea pietei – clientul colecteaza informatiile necesare, ceea ce il intereseaza despre un anumit domeniu si despre ce ar vrea sa stie mai multe; in acest stagiu clientul decide in ce domenii ar vrea sa profeseze
  • Decizia – daca stadiul precedent a fost mai mult pentru curiozitate si informare, in acest stadiu clientul aplica la joburile de interes, un scop ultim al acestui stadiu fiind primirea unei oferte de munca
  • Entry-plan – atunci cand clientul este pregatit sa accepte o noua pozitie, coach-ul il va ajuta sa anticipeze noile roluri, reguli si responsabilitati si il va invata cum sa le gestioneze
  • Incheierea colaborarii – incheierea colaborarii cu coach-ul, nu inainte ca acesta din urma sa invete clientul sa priveasca obiectiv si corect asupra carierei, sa ii normalizeze posibilele schimbari prin care va trece la noul loc de munca si sa il invete sa participe activ in cadrul acestuia.

In acest domeniu al career coaching-ului pot fi intampinate si anumite dificultati, cele mai comune fiind caracteristicile intrapsihice ale clientului, rabdarea acestuia (procesul poate fi unul de durata), dificultati de relationare cu clientul ori constrangeri culturare sau socioeconomice (de exemplu atunci cand un client are nevoie urgenta de un loc de munca indiferent de abilitatile si competentele lui).

In concluzie, career coach-ii sunt vazuti ca niste „consilieri ai investitiei” in viata noastra profesionala. Este tipul de coaching care are rezultate clare si masurabile cu un parcurs destul de clar si usor de implementat.

Antrenorii din spatele succesului carierei tale

Businesswoman presenting

In sport antrenorii sunt cei care isi imping atletii de la spate, ii incurajeaza sa mearga mai departe in goana lor spre succes si ii ajuta sa depaseasca obstacole. Ei sunt cei care le arata la ce mai au de lucrat, cum sa-si foloseasca atuurile si cum sa-si invinga competitorii.

In acelasi fel, antreprenorii, oamenii de afaceri si cei care lucreaza pentru acestia au deseori nevoie de un imbold pentru a deveni cea mai buna versiune a lor, crescand odata cu organizatia din care fac parte. Astfel a aparut business coaching-ul.

In prezent se estimeaza ca in jur de 75% din companiile lumii apeleaza la servicii de business coaching si 88% din firmele vest-europene.

Business coaching-ul este o ramura, dar totusi un concept diferit de consultanta, desi deseori acesti doi termeni sunt confundati. In timp ce consultantii identifica problemele unei afaceri si incearca sa le rezolve, un business coach ajuta antreprenorul sau angajatul sa isi identifice si sa le rezolve singur, astfel incat pe viitor, in eventualitatea unor situatii asemanatoare acesta va sti cum sa le faca fata.

Rolul acestui domeniu foarte actual este deci de a oferi ghidare, incurajare pentru strategii concrete de dezvoltare individuala, dar mai ales a companiilor in sine prin cresterea vanzarilor, cifrei de afaceri, notorietatii etc. Intreprinderile mici si mari apeleaza la aceste servicii din ce in ce mai mult, studiile aratand ca training-ul de calitate impreuna cu coaching-ul cresc productivitatea angajatior cu pana la 86%, spre deosebire de folosirea exclusiva a training-urilor, care duc la un procent de doar 23% in cresterea productivitatii.

Primul pas este initierea si crearea unei colaborari care se oficializeaza cu un contract cu obiective, termene si conditii. Al doilea pas este realizarea unei diagnoze a firmei. Mai precis, coach-ul impreuna cu beneficiarul identifica un set de probleme care necesita a fi rezolvate pentru cresterea generala a performantei. Se realizeaza apoi planuri pentru adresarea acestor dificultati, se propun solutii si investitiile legate de resurse financiare, efort cognitiv, resurse de timp.

O greseala frecventa a beneficiarilor este de a presupune ca schimbarile se petrec foarte repede, insa se estimeaza ca acestea apar dupa 4-5 luni de intalniri saptamanale. Aceste sedinte pot fi individuale sau de grup si pot dura de la 30 de minute la 3-4 ore, trendul cel mai frecvent fiind de o ora.

La fel ca un infant, orice antreprenor are nevoie de ajutor pana va invata sa mearga corect pe propriile picioare. Un coach bun te indruma spre atingerea exelentei intr-un timp mult mai scurt decat in lipsa lui, iti stimuleaza mentalitatea de invingator si te ajuta sa-ti realizezi obiective concrete prin centrarea pe rezultatele din prezent si viitor. Astfel, se pun in functiune planuri generale, planuri de crestere a vanzarilor, planuri de dezvoltare a marketing-ului, financiare si chiar de imbunatatire a coeziunii echipelor.

Prin diferite tehnici si strategii specifice, business coaching-ul poate deveni o mana cereasca pentru orice afacere. Motivatia, implicarea si dorinta de performanta a angajatilor va transcede ideatia financiara si va conduce la o productivitate crescuta si concomitent, la un profit pe masura.

Bibliografie:
Societatea Romana de Coaching. Ghid rapid de business coaching.
Leedham, M. (2005). The coaching scorecard: A holistic approach to evaluating the benefits of business coaching. The Journal of Evidence Based Coaching and Mentoring, 3(2), 30-44.
https://www.youtube.com/watch?v=26q60COLSO8

Older posts

© 2024 IACBC

Theme by Anders NorenUp ↑