Fiecare parinte adopta propriul stil de parenting atunci cand vine vorba despre cresterea copilului. Unii sunt mai indulgenti, lasand copilul sa faca ce vrea, altii sunt mai stricti, considerand ca un copil nu este capabil sa ia cele mai bune decizii.
Ei bine, este deja bine cunoscut faptul ca modul in care un parinte isi creste copilul influenteaza dezvoltarea si comportamentul acestuia.
Modul in care un parinte raspunde atunci cand copilul face o greseala, gradul de control pe care il impune copilului precum si modul de exprimare al afectiunii fata de acesta sunt aspectele esentiale ale parentingului care isi pun amprenta asupra dezvoltarii si comportamentului copilului.
Cercetatorul Diana Baumrind a indentificat patru mari stiluri de parenting: autoritar, democratic, permisiv si neimplicat, pe baza a doua dimensiuni – control si afectivitate.
Haideti sa facem o trecere in revista a acestor stiluri, dar si ceea ce implica adoptarea lor.
Stilul autoritar
Stilul de parenting autoritar este caracterizat printr-un nivel ridicat de cerinte si asteptari, combinat cu un nivel scazut de suport oferit copilului. Sunt acei parinti care impun copiilor reguli stricte, program strict, nu ii lasa sa ia propriile decizii si nu ofera suficienta afectiune. Acest copii sunt deseori amenintati cu pedeapsa, nu li se ofera incredere si sunt deseori criticati. Parintii autoritari nu ofera explicatii copiilor si descurajeaza comunicarea deschisa.
Copiii care sunt crescuti de parinti autoritari au rezultate scolare bune, dar le lipsesc abilitatile sociale si au o stima de sine scazuta.
Stilul democratic
Stilul democratic, numit adesea si stilul de parenting echilibrat este caracterizat printr-un nivel ridicat de cerinte si asteptari combinat cu un nivel ridicat de afectiune si suport oferit copilului. Parintii cu stil democratic sunt aceia care incurajeaza initiativele copilului, lauda succesele acestuia, asculta intrebarile si ii explica atunci cand a gresit. Stabilesc reguli clare, dar flexibile si iau in considerare parerea copilului atunci cand se ia o decizie, incurajand comunicarea deschisa. Sunt acei parinti fermi, dar si sensibili la nevoile copilului.
Copiii crescuti cu un stil de parenting democratic au rezultate scolare bune, sunt echilibrati, au stima de sine ridicata si se adapteaza usor in societate.
Stilul permisiv
Stilul de parenting permisiv este caracterizat prin asteptari si cerinte scazute si suport si afectiune ridicate. Parintii permisivi sunt acei parinti care au mai degraba statutul de prieten al copilului. Sunt hiperprotectivi, ofera foarte multa afectiune, evita conflictele cu copilul si cedeaza usor la insistentele acestuia. Acesti parinti nu au asteptari clare de la copil, nu impun reguli si actioneaza doar cand consecintele comportamentului copilului sunt grave.
In general, copiii cu parinti permisivi au rezultate scolare slabe, nu sunt responsabili si consecventi, dar au abilitati sociale ridicate si stima de sine ridicata.
Stilul neimplicat
Stilul neimplicat este caracteristic acelor parinti care nici nu au asteptari mari de la copiii lor, nici nu le ofera afectiune si suport. Acesti parinti sunt cei care asigura nevoile de baza ale copiilor, dar nu se implica mai mult in viata lor. Copiilor nu li se impun reguli, nu sunt implicati in activitati de familie si nu este incurajata comunicarea.
Copiii cu parinti neimplicati au rezultate slabe in toate domeniile, sunt copii care deseori au probleme de comportament, probleme cu autocontrolul, ajungand deseori la abuz de substante.
Aceste stiluri de parenting nu se gasesc in forma lor pura. Fiecare parinte are o combinatie de stiluri, insa unul este predominant. De asemenea, stilurile de parenting se schimba pe parcursul dezvoltarii unui copil si acelasi stil de parenting poate avea impact diferit asupra a doi copii cu temperament diferit.
Ce stil de parenting sa adoptam?
Cercetarile realizate pana in prezent pe stilurile de parenting sugereaza ca stilul de parenting democratic este cel mai eficient. Acesta promoveaza suportul, comunicarea si sensibilitatea la nevoile copilului, dar si fermitate si control. Acestea combinate ajuta la o dezoltare armonioasa si echilibrata.
Bibliografie:
Aunola, K., Stattin, H., & Nurmi, J. E. (2000). Parenting styles and adolescents’ achievement strategies. Journal of adolescence, 23(2), 205-222.
Babu, S. (2015). PARENTING STYLES AND ACADEMIC SUCCESS. Sai Om Journal of Arts & Education: A Peer Reviewed International Journal (Online ISSN 2348–3520), 2(1), 12-16.
Milevsky, A., Schlechter, M., Netter, S., & Keehn, D. (2007). Maternal and paternal parenting styles in adolescents: Associations with self-esteem, depression and life-satisfaction. Journal of Child and Family Studies, 16(1), 39-47.
Leave a Reply